A fost odata, ca niciodata, un bătrân foarte intelept. Acesta le povestea nepotilor lui despre viata și oameni. Le spunea că în inima fiecaruia din noi se afla află doi lupi care se luptă pentru supremație. Unul este rău și are următoarele „calități”: lăcomia, tristețea, invidia, regretele, aroganța, minciuna, vanitatea, complexele de inferioritate, negativismul, resentimentele, prostia. Cel de-al doilea este bun și este caracterizat de: iubire, bunătate, generozitate, plin de viață, drept, milos, plin de speranță, înțelegător, cinstit, curios, puternic. Aceștia se luptă mereu pentru a stăpâni sufletul omului.

Nepoții ascultă atenți și întreabă: “Bunicule, care va învinge?”

“Cel pe care îl veți hrăni mai mult, dragii mei nepoti!”, spuse bătrânul.

Exact asa se intampla cu copii in dezvoltarea lor. Daca ii ajutam sa hraneasca lupul cel bun, atunci se vor dezvolta armonios si vor fi fericiti. Proiectele pe care noi vrem sa la facem se concentreaza pe stimularea calitatilor individuale si crearea unui stil de gandire constructiv.

Dezvoltarea copiilor este exact ca un avion care merge spre o anumita directie. Daca avionul pleaca de la inceput cu o deviatie de curs, va fi foarte greu de a-l aduce pe calea cea buna dupa ce el a parcurs jumatate din distanta. Cel mai bine ar fi ca avionul sa aiba mecanisme propii de control al directiei. Exact asa vrem sa construim programe care sa-i ajute pe copii sa fie autonomi in gasirea directiei si sensului de zbor.

Sistemul de invatamant formal are tendinta de a crea experiente de invatare care ii transforma pe copii in niste bureti ce absorb informatie, care de multe ori chiar ii impiedica sa actioneze independent. Noi vrem sa-i expunem pe copii si tineri la experiente de invatare semnificative, care sa le creeze strategii si convingeri constructive.